Tăşnad

Tăşnad este un oraş din judeţul Satu Mare, aflat în partea de nord-vest a României, în regiunea Crişana, la contactul dintre Câmpia Tăşnadului şi Colinele Toglaciului, pe valea râului Cehal. Atestat documentar din anul 1246, oraşul a evoluat de-a lungul secolelor dintr-un târg feudal important într-un centru urban cunoscut astăzi mai ales pentru staţiunea sa balneară cu ape termale. Din punct de vedere administrativ, Tăşnad administrează cinci localităţi componente: Blaja, Cig, Raţiu, Sărăuad şi Valea Morii.

Date Geografice

Judeţ	Satu Mare
Coordonate	47°28′38″ N, 22°34′60″ E
Altitudine medie	cca. 160–200 m
Suprafaţă	cca. 96,6 km² (oraş şi localităţi componente)
Populaţie	cca. 8.000–9.500 locuitori
Cod poştal	445300
Prefix telefonic	0261
Fus orar	UTC+2 (EET), vara UTC+3 (EEST)
Distanţă faţă de Satu Mare	cca. 60 km sud-vest
Vecinătăţi	Cehal, Săuca, Săcăşeni, Căuaş, Sanislău, Pir

Relief

Oraşul Tăşnad este situat în zona de tranziţie dintre Câmpia Tăşnadului, cu aspect de câmpie joasă şi uşor deluroasă, şi Colinele Toglaciului (Dealurile Tăşnadului), care se ridică spre est şi sud-est. Localitatea se dezvoltă de-a lungul văii râului Cehal, într-o zonă cu relief variat, ce include ecosisteme de deal, câmpie şi mlaştină, condiţii care au favorizat locuirea umană încă din perioada neolitică.

Subsolul zonei este deosebit de valoros din punct de vedere hidrogeologic, aici fiind captat, la o adâncime de 1354 m, un important zăcământ de apă geotermală, exploatat pentru staţiunea balneară a oraşului.

Climă

Clima Tăşnadului este de tip temperat-continental, specifică zonelor de câmpie şi deal din vestul Transilvaniei şi din Crişana, cu ierni relativ blânde şi veri calde, influenţate de circulaţia maselor de aer oceanic dinspre vest. Precipitaţiile sunt moderate, iar regimul termic este favorabil agriculturii, îndeosebi pomiculturii şi viticulturii practicate tradiţional în zonă.

Prezenţa apelor termale, cu o temperatură la suprafaţă de aproximativ 70°C, conferă zonei un microclimat specific în perimetrul staţiunii balneare, unde bazinele exterioare funcţionează cu apă caldă timp de aproximativ 150 de zile pe an.

Populaţie şi demografie

An recensământ	Populaţie
1850	3.077 locuitori
1900	4.274 locuitori
2011	cca. 8.058 locuitori
Estimare recentă	cca. 9.500 locuitori

De-a lungul istoriei, populaţia Tăşnadului a avut o structură etnică şi confesională diversă, alcătuită din români, maghiari, evrei, romi şi, o vreme, comunităţi de şvabi colonizaţi în secolul al XVIII-lea. Din punct de vedere confesional, comunitatea a fost formată din reformaţi, romano-catolici, ortodocşi, greco-catolici şi izraeliţi, fiecare grup ridicându-şi propriile lăcaşuri de cult, multe dintre acestea păstrate şi astăzi.

Istorie

Tăşnadul este atestat documentar pentru prima dată în anul 1246, ca „possessio Tasnad”, în perioada imediat următoare primei invazii mongole. Aşezarea a făcut parte din comitatul Solnocul de Mijloc şi a reprezentat, de-a lungul evului mediu, centrul vicariatului episcopiei romano-catolice a Transilvaniei „de dincolo de Meseş”. În anul 1456 localitatea a primit statutul de oppidum (târg), devenind al doilea târg ca importanţă din comitat, după Zalău. Regele Matei Corvin a permis, în acea perioadă, construirea unei cetăţi pe moşia episcopului la Tăşnad, ultima menţiune a acesteia datând din 1563.

În secolele următoare, domeniul Tăşnad a trecut prin mai multe mâini nobiliare — familiile Bethlen, Rákóczi şi, din 1779, contele Károlyi Antal — perioadă în care târgul a devenit centru de colonizare pentru şvabi şi, ulterior, pentru comunităţi evreieşti, dinamizând viaţa meşteşugărească şi comercială. În 1658 localitatea a fost incendiată de tătari şi turci, rămânând aproape pustie. Un moment de referinţă pentru viaţa românilor tăşnădeni l-a constituit înfiinţarea, în 1908, a băncii româneşti „Vulturul”, iar în 1918 Tăşnadul a fost reprezentat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia prin avocatul Coriolan Steer.

Al Doilea Război Mondial a adus pierderi umane grave: în 1944 evreii din oraş au fost deportaţi prin ghetourile din Satu Mare şi Şimleu Silvaniei, iar în 1945 populaţia şvăbească a fost trimisă în lagăre de muncă forţată sovietice. După reforma administrativă din 1968, Tăşnadul a redevenit oraş şi a fost integrat judeţului Satu Mare, cunoscând în deceniile comuniste o dezvoltare industrială axată pe prelucrarea lemnului şi industria uşoară, iar după 1989 o reorientare treptată spre servicii şi turismul balnear.

Obiective turistice

Staţiunea turistică Tăşnad

Declarată staţiune de interes local în anul 2000, staţiunea se bazează pe un izvor de apă geotermală captat în 1978 la 1354 m adâncime, cu o temperatură de aproximativ 70°C. Ştrandul termal, aflat la 2 km de centrul oraşului, dispune de bazine exterioare cu apă caldă şi rece, tobogane, bazine cu hidromasaj, teren de camping, terenuri sportive şi facilităţi de cazare, atrăgând anual zeci de mii de turişti din judeţele vecine şi din străinătate.

Muzeul Orăşenesc Tăşnad

Funcţionează din 1978 în vechiul conac „Castelul Cserey Fischer”, construit în stil Renaştere târzie în anul 1771. Reorganizat în 1995 de specialiştii Muzeului Judeţean Satu Mare, muzeul cuprinde secţiuni de arheologie, istorie locală şi etnografie, prezentând vestigii din neolitic, epoca bronzului şi perioada dacică, alături de colecţii de ceramică, unelte şi textile tradiţionale din zona Tăşnadului.

Biserica Reformată

Cea mai veche construcţie religioasă a oraşului, ridicată în 1476 în timpul episcopului de Alba Iulia Ladislau Geréb, rudă a regelui Matei Corvin. Edificiul, în stil gotic târziu, a fost incendiat de turci în 1660 şi restaurat de mai multe ori de-a lungul secolelor; este înscris pe lista monumentelor istorice şi se remarcă prin dimensiunile navei şi ale corului, precum şi prin ferestrele decorate cu muluri.

Catedrala Ortodoxă „Sfânta Maria”

Construită în stil neobizantin, în formă de cruce, cu o lungime de 40 m şi o înălţime de 47 m, catedrala are bolta pictată în frescă şi un iconostas impozant, sculptat de meşteri moldoveni în lemn de stejar. Lucrările au început în perioada comunistă, iar edificiul a devenit un simbol al rezistenţei şi continuităţii credinţei ortodoxe în oraş.

Biserica Romano-Catolică şi Biserica Greco-Catolică

Biserica romano-catolică actuală a fost construită între 1904–1905 după planurile lui Stegmüller Árpád, pe locul unei biserici mai vechi ridicate din donaţia Mariei Terezia (1783–1784); turnul de 42 m găzduieşte un ceas montat în 1905. Biserica greco-catolică, ridicată în 1996, are o arhitectură simbolică în formă de triunghi, reprezentând Sfânta Treime, şi dispune de un amfiteatru pentru activităţi cu tinerii.

Personalităţi

Grigore Maior (n. 1715) a fost episcop greco-catolic, hirotonit în 1773 la Viena, cunoscut ca intelectual şi ierarh important al Bisericii Române Unite din secolul al XVIII-lea, cu legături strânse de comunitatea Tăşnadului.

Coriolan Steer (n. 1879, Beliu – d. 1924) a fost avocat şi om politic, membru fondator al despărţământului tăşnădean al Astrei (1907) şi al băncii româneşti „Vulturul” (1908). A fost delegat al cercului electoral Tăşnad la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, devenind membru al Marelui Sfat Naţional Român, iar în 1919 a fost ales senator de Tăşnad.

Biró Lajos (1856–1931), născut la Tăşnad, a fost un renumit zoolog şi biolog, recunoscut pentru cercetările sale naturaliste desfăşurate în Papua-Noua Guinee; bustul său este amplasat astăzi în parcul central al oraşului.

George (Gheorghe) Copos (n. 27 martie 1953, Tăşnad) este om de afaceri şi politician român, senator în legislatura 2004–2008 şi fost preşedinte al clubului de fotbal Rapid Bucureşti, una dintre personalităţile contemporane originare din oraş.

Distanța Tâșnad - Stefănești

Indicații rutiere Tâșnad - Stefănești